De ce nu funcționează relațiile de cuplu?

Lorena Burlacu

De ce nu funcționează relațiile de cuplu?

Vă propun un exercițiu. Uitați-va în jurul vostru, printre prieteni, colegi, cunoștințe. Câte cupluri sunt funcționale, câte nu? Câte mai sunt împreună, câte au divorțat? Câți dintre ei sunt fericiți, câți stau în relație pentru că le e teamă să plece? Știu…și mie mi-a dat cu minus, cu câteva excepții, ceea ce-mi confirmă că se poate! De ce ei pot și ceilalți nu? Personal, cred că e o chestie de noroc și de respect. Altfel nicio strategie nu funcționează. Că lași de la tine și te faci că nu-ți pasă când el greșește, că te superi și ameninți că pleci, că te doare că nu ești respectat/ă, că cealălalt te înțelege astăzi, dar se sucește la 180 de grade mâine, că promiți că te schimbi, că și el face la fel,  pare că tot la despărțire se ajunge. Până la un punct discuțiile într-un cuplu sunt normale, dincolo de acel punct se nasc frustrările apare dezinteresul și viitorul arată așa: tu pe un drum, ea pe celălalt. Am căutat niște statistici și ultimele pe care le-am găsit sunt din 2013: una din cinci căsnicii s-a termint cu divorțul.

Psihologul Cristian Manea mi-a explicat care sunt principalele aspecte care duc la disfuncționalitatea în cuplu.

NECUNOAȘTEREA NEVOILOR EMOȚIONALE – proprii și pe cele ale partenerului: nevoia de afectivitate, de atenție, de apreciere și aprobare. -Psihoterapeut Cristian Manea

Lorena Burlacu

M-a pus Cristian să completez dintr-un procent de 100/%  câtă nevoie am de afectivitate, de atenție, de apreciere și de aprobare într-o relație. Am încercat să fac același lucru și în numele partenerului. Dacă încercați și voi o schemă asemănătoare o să descoperiți cât de diferite sunt nevoile voastre și cât de simplu se explică matematic anumite gesturi ale lui. Dr. John Gray, autorul celebrului ghid  “Bărbații sunt de pe Marte, femeile sunt de pe Venus” spune că înțelegerea tipurilor fundamentale de afecțiune de care are nevoie partenerul constituie cheia într-o relație. Ușor în teorie, greu în practică.

LIPSA COMUNICĂRII ASERTIVE – abilitatea de a spune „NU” fără să te simți vinovat, de a comunica direct, ferm, deschis și onest, de a exprima emoții negative, de a nu ataca și judeca partenerul referindu-ne strict la comportament, nu la persoană. – Psihoterapeut Cristian Manea

De câte ori nu v-ați lăsat pe locul doi și ați cedat în fața dorințelor lui? Sau invers? Este o practică bolnăvicioasă să-ți inhibi dorințele, să simți în permanență că ești dominat/ă. O persoană asertivă își recunoaște nevoile și comunică în mod deschis și direct. Îmi place/nu-mi place, vreau/nu vreau, da/nu! Noi trebuie să înțelegem un lucru: respectarea nevoilor proprii înseamnă mai puțină dezamăgire, mai puține resentimente și frustrări.  Nu la modul exagerat. A fi asertiv nu înseamnă să deții controlul într-o relație. Înseamnă să fii bine cu tine, să-ți respecți nevoile, să faci mici compromisuri de dragul lui, dar să simți că primești în schimb același lucru. Fără jigniri, fără tehnici de manipulare, fără răutate!

SCENARIILE DE VIAȚĂ DIFERITE – mai exact așteptările pe care fiecare partener le are atât la începutul relației cât și maniera în care ei văd parcursul viitor al relației. – Psihoterapeut Cristian Manea

Aici e aici! Nu vreau să jignim pe nimeni, dar îmi vin în minte colege, cunoștințe care și-au cumpărat singure inelul. Asta înseamnă scenariu de viață diferit. Tu vrei, el nu vrea. Forțezi nota, te crezi invingătoare și apoi îți dai seama că relația nu merge și că de fapt n-a mers niciodată. Nu poți să construiești ceva cu un om care nu-și dorește același lucru. Dacă mergi pe varianta că-l vei schimba, faci cea mai mare greșeală. Oamenii se pot modela în cuplu, de schimbat niciodată!

ISTORIA PERSONALĂ DE VIAȚĂ – ceea ce aduce fiecare în relație în funcție de istoria personală și de experiențele mai mult sau mai puțin traumatizante din relațiile anterioare. Aici întâlnim multe emoții: vinovăția, rușinea, părerile de rău, nostalgia, tristețea etc. – Psihoterapeut Cristian Manea

Dacă ai disponibilitate și crezi în relația în care intri trebuie să-ți faci puțină ordine în trecut. Ce-ți folosește, păstrezi! Ce nu, ștergi! Partenerul tău nu are nicio vină dacă tu nu te-ai simțit respectată, iubită, apreciată în fosta relație și acum încerci să-ți oferi garanții că va fi altfel. Istoria personală de viață nu o văd ca pe o traumă, ca pe o nereușită chiar dacă lucrurile nu s-au termint așa cum mi-am dorit. Greșim, experimentăm, învățăm și mergem mai departe cu ce avem mai bun în noi.

NIVELUL DE MATURIZARE EMOȚIONALĂ – partenerii se pot afla pe diferite paliere de dezvoltare cognitivă și emoțională, fapt care poate duce în timp la discrepante  în viața de cuplu – Psihoterapeut Cristian Manea

Aici nu văd o soluție de mijloc, dar e punctul meu de vedere. Dacă unul e foarte sus emoțional, iar celălalt are o stimă de sine scăzută care vine la pachet nevoia de atenție, de validare, de afecțiune, etc. relația nu pare să aibă viitor. Sigur ați avut un partener despre care ați spus la un moment dat că se poartă ca un copil, că nu s-a maturizat suficient și care vă obosea peste măsură. Cum să tragi după tine pe cineva care are cu totul alte nevoi, altă viziune despre relații. Mi se pare foarte greu.

NEVOIA DE EVOLUȚIE – sunt patru planuri majore de stabilitate a vieții: planul profesional, planul social, planul familial si planul personal (preocupari personale) – Psihoterapeut Cristian Manea

Dacă există viziuni mult prea diferite în ceea ce înseamnă nevoia de evoluție, fiecare partener va crește în direcții diferite, determinând în timp distanțarea față de relație. N-are cum să iasă ce trebuie când unul își dorește familie și copil iar celălalt e axat strict pe carieră. Dacă vă puteți face planuri comune de viitor, legat de aceste aspecte e un început bun!

SEXUALITATEA – reprezintă un alt aspect foarte important în relația de cuplu determinând dinamica vieții intime. Dacă nu există autenticitate și comunicarea nevoilor în acest sens, relația se va fisura în timp –  Psihoterapeut Cristian Manea

Din păcate, sexualitatea rămâne un subiect tabu chiar și în relația de cuplu! Din jenă, rușine, preconcepție nu spunem ce ne place, ce nu ne place, ne mințim că ne e bine și apoi ne întrebăm de ce nu mai merge… Nu, discuțiile despre sex nu sunt nici rușinoase și nici nepotrive. Pentru ca amandoi sa fiți unul, trebuie să existe mai întâi două persoane conștiente de propriile nevoi. Și încă ceva ce v-ar putea da de gândit! Când nu-ți iubești corpul nu ai cum să fii deschis în intimitate!

LIPSA SENTIMENTELOR AUTENTICE DE DRAGOSTE – multe cupluri sunt fundamentate pe interese de ordin material, de statut social sau profesional astfel încat mai devreme sau mai târziu partenerii iși vor satisface nevoile emoționale căutând împlinirea acestora în relații conjuncturale – Psihoterapeut Cristian Manea

Unde dragoste nu e, sunt bani, sunt case, sunt mașini! Ține de alegere, de respectul pe care ți-l porți, de compromisurile pe care ești în stare să le faci. Dacă te simți capabilă fă-o, dacă sacrificiul te seacă pe interior, renunță! O relație fără un gram de iubire și de atracție e zero!

DISTORSIUNI COGNITIVE – maniera distorsionată a gândurilor în ceea ce privește înțelegerea personală, a partenerului și a contextelor generale de viață. Sunt paternuri de gândire de tipul: totul sau nimic, trebuie neaparat să, etichetări, comparații inechitabile, centrarea doar asupra aspectelor negative etc. – Psihoterapeut Cristian Manea

Distorsiunile cognitive mă duc cu gândul la genul acela de relații bolnăviciase. Primul tipar: fac totul pentru el, face totul pentru mine, avem aceleași pasiuni, aceiași prieteni, ne petrecem fiecare minut împreună, știu cu cine vorbește, unde se duce, la ce oră se întoarce. Asta-i inchisoare, nu e relație. Niciodată într-un cuplu totul sau nimic. Niciodată! Dincolo de ceea ce ne leagă de omul de lângă noi, suntem diferiți! Avem nevoie de libertate, de prietenii noștri, de timpul nostru cu noi, de pasiunile nostre, etc. Și el la fel! Tiparul doi: femeile acelea mereu nemulțumite: n-a făcut, nu mă înțelege, uite, x de ce poate și el nu, fostul nu făcea așa, trebuie să se schimbe, etc. Nici asta nu e realație, e chin! Și pentru unul și pentru celălalt.

Să vă fie de folos! Mulțumesc, Cristian Manea!

2 Comments
  • Adriana M.
    Posted at 16:06h, 31 October Reply

    Concluzia mea extrem de generala(dar cine stie,intelege)este ca oamenii pur&simplu (exceptand generatia,nivelul de educatie,de trai,de timp&spatiu,etc) au uitat(asta dac-au stiut vreodata) ce inseamna sa iubeasca!!
    Un om care iubeste un alt om care-l iubeste se poarta natural&toate vin in mod firesc&asumat&nu e problema ori impas care sa nu cunoasca rezolvare,unde e vointa,e&putinta.
    Nimic mai adevarat,restul sunt scuze!

  • Monica Jumara
    Posted at 17:57h, 14 August Reply

    De ce nu merge o relatie in care ai doi ingerasi si cu 7 ani impreuna! Ma intreb intruna unde sa gresit de ce am fost eu ce-a care a last mereu de ce am cedat tot timpul ca el sa aibe ultimul cuvant mereu de ce nui nimic corect.
    De ce a devenit un cuvant asa mare in care ma pierd tot timpul.
    Poate cineva sa ma ajute la acest cuvant.
    Va multumesc.

Post A Comment